Valoarea predictiva si validitatea PSA, FREE PSAsi a examenului clinic local în identificarea cancerului de prostata

Scientific context: Prostate cancer is the most common noncutaneous cancer and represents the second cause of mortality through neoplasia in United States and the EU. In Romania the incidence varies according to age, range from 6-151 per 100,000 people, reaching a maximum at the age group 70-74 years. PSA (prostate-specific antigen) is a glycoprotein produced by prostatic epithelial cells. Disruption prostate structure can lead to download large quantities of PSA in systemic circulation. Purpose: Analysis of the predictive value of clinical and paraclinical parameters for identification patients with prostate cancer. Objectives: 1. Evaluation of clinical and paraclinical characteristics of a group of patients hospitalized in Center of Urological Surgery and Renal Transplantation-Fundeni, globally/by disease and setting the diagnosis. 2. Generating predictive value and validity of tests considered - PSA, Free PSA and local clinical examination followed by descriptive evaluation of therapeutic decision for patients with positive diagnosis. Methodology: The study population consisted of 294 patients hospitalized in the Surgery Center of Urology and Renal Transplantation "Fundeni" during march 2010 - July 2011. The study population was submitted for inclusion and exclusion criteria and standard protocol for low urinary tract symptoms. Split of study population in disease/non disease patients was based on imaging criteria and predictive value and validity of PSA, Free PSA and local clinical examination was studied. Results: Average age of patients enrolled was 63 years, most patients were from urban areas. For PSA we obtained: sensitivity 86.87%, specificity 62.05%, 53.75% positive predictive value and negative predictive value 90.30%. For Free PSA values are: 79.38% Sensitivity, specificity 61.93%, 50.66% positive predictive value and negative predictive value 85.92%. Sensitivity calculated for local clinical examination is 64.65% and 61.03% specificity is. Positive predictive value is 45.71%, while negative predictive value is 77.27%. Conclusions: In the studied group, the sensitivity and positive predictive value for PSA, Free PSA and DRE were similar to those provided by most studies. Specificity adjustment may occur by increasing the number of cores collected by transrectal biopsy and decrease the threshold for positivity of PSA and increase for Free PSA. The detection rate in the studied group does not increase with increasing the number of cores, which suggests that the majority of study population included has positive ultrasound lesions. PSA value correlates with the aggressiveness of the disease and second with its prognosis. PSA becomes also a prognostic marker for the group studied. Key words: PSA, Free PSA, prostate cancer, validity, predictive value.






Latest articles from "Romanian Journal of Urology":

Neutrophil Gelatinase-Associated Lipocalin (NGAL) - a potential biomarker for early diagnosis of acute rejection in renal transplantation(October 1, 2012)

Prostatectomia radicala retropubica: Experienta ultimilor 5 ani (2008-2012) a Clinicii "Prof. Dr. Th. Burghele" Bucuresti(October 1, 2012)

Clinical effectiveness of Abobotulinumtoxin A (Dysport®) therapy in the treatment of idiopathic overactive bladder syndrome(October 1, 2012)

Cistita glandulo-chistica - Caz clinic(October 1, 2012)

Disfunctia cronica de grefa, accident sau fatalitate?(October 1, 2012)

Utilizare inovatoare a senzorilor de orientare cu posibila aplicatie ín proceduri urologice laparoscopice sau percutanate care implica terapia focala(October 1, 2012)

Impact of locoregional lymph node dissection for staging on intra- and early postoperative evolution in RCC(October 1, 2012)

Other interesting articles:

The Feelings of Extreme Risk: Exploring Emotional Quality and Variability in Skydiving and BASE Jumping
Journal of Sport Behavior (June 1, 2012)

Masurarea dependentei efectelor psihologice si comportamentale în cadrul analizei lantului valorii
Romanian Journal of Marketing (January 1, 2012)

Cloud-based Virtual Organization Engineering
Informatica Economica (January 1, 2012)

Imaging characteristics of metallic interbody spacers: in vitro score evaluation of susceptibility artifacts considering different MRI sequences
Journal of Biomedical Science and Engineering (February 1, 2010)

EL DERECHO OBSERVANDO A LOS EMBRIONES: EL CASO ARGENTINO
Nómadas (January 1, 2011)

Relationships among Motivation, Gender, and Cohesion in a Sample of Collegiate Athletes
Journal of Sport Behavior (March 1, 2012)

Disfunctia cronica de grefa, accident sau fatalitate?
Romanian Journal of Urology (October 1, 2012)

Publication: Romanian Journal of Urology
Author: Iordache, A
Date published: October 1, 2011

1 .Context stiintific

Cancerul de prostata este eel mai freevent cancer non-cutanat al bärbaClor în Statele Unite ale Americii. în Romania incidenza variazä în funcçie de intervalul de vârsta de la 6 la 1 51 la 1 00000 de locuitori [1 3,14]. Maximul se atinge la grupa de vârsta 70-74 ani spre deosebire de carile vest europene în care incidenza maxima 945 la 1 00000 se atinge în intervalul de vârsta de 80-84 de ani [14]. în ciuda prevalenti sale, istoria naturala a acestei boli este extrem de heterogenä. Prin urmare, strategiile de gestionare a cancerului de prostata, au ca scop depistarea precoce si generarea unui tratament selectiv adaptât stadiului tumoral [3].

Antigenul prostatic specific (PSA) este un marker tumoral utilizai în prezent pentru depistarea precoce a cancerului de prostata. Mäsurarea nivelului PSA serie are aplicaCi clinice semnifěcative si in alte direct ale managementului bolilor de prostata.

Exista douä direcrçii notabile în politica actúala in gestionarea valorilor PSA. în primul rând vârsta pentru obCnerea unei linii de bazä PSA a fost redusä la 40 de ani [1,5]. In al doilea rând, ghidurile de practica nu mai recomanda o singurä valoare, pragul de PSA, ce poate dicta in mod absolut biopsia de prostata. Astfel aceasta decizie ar trebui sä se bazeze pe valorile PSA, tuseul rectal (DRE) , dar in acelasi timp ar trebui sä fina seama si de mulC alt' factori, inclusiv PSA liber si total, vârsta pacientului, viteza PSA, densitatea PSA, istoria familiei, etnie [4]. Rezultatele diferite cu privire la impactul de depistare a cancerului de prostata asupra mortalitaCi, sugereazä cä screen/'ng-ul cancerului de prostata duce la supradetecCe si supratratament la unii pacienC [2]. Prin urmare, AsociaCa Americana de Urologie ( AUA) si AsociaCa Europeanä de Urologie (EAU) sprijinä cu tärie informarea potenCalilor pacienC cu privire la riscurile si beneficiile screeningului pentru cancerul de prostata, ěnainte de biopsie si opCunea de supraveghere activa în loe de tratament imediat, pentru anumiC barbaci, nou diagnosticaC cu cancer de prostatä[6].

PSA este o glicoproteina produsä în principal de cätre celulele epiteliale ale acininilor prostatici. Ea este concentrata în Çesutul prostatic, nivelurile de ser PSAîn mod normal fiind foarte mici. Perturbarea arhitectonicii prostatice, secundar apariCei afectiunilor prostatice, pot conduce la deseärcarea unor cantitäC mai mari de PSA în circulaCa sistemica [13]. Valorile crescute aie nivelului serie PSA au devenit un marker important al multor boli de prostata: hiperplazia benigna de prostata, prostatita, si cancerul de prostata. Antigenul prostatic specific (PSA) este o proteina produsä de celulele prostatei normale. De asemenea aceastä enzima ěmpiedicä coagularea lichidului seminai si joaeä un roi important în fertilitate [1 3]. Cele mai mari cantitäC de PSA se gäsesc în lichidul seminal, dar cantitati mici de PSA pot fi gäsite libere în ser. Din momentul în care téstele de mäsurare a nivelului PSA în ser au fost introduse în practica clinica în 1986, diagnosticul precoce si tratamentul cancerului de prostata a fost revoluçionat de asemenea simultan decelându-se púnetele forte si púnetele slabe ale acestor teste. Testarea PSA ajutä nu numai la identificarea bärbaClor cu indicatie de biopsia prostatica, darde asemenea, ajutä la evaluarea räspunsului Ia tratament, la determinala progresiei tumorale, rolul säu cel mai controversat fiind folosirea in screeningul cancerului de prostata [7,8]. în epoca prePSA, orice anomalie în prostata trebuia sä fie palpabile evident, înainte de efectuarea biopsiei prostatice astfel cä aproape 70% din bärbacü diagnosticaC cu cancer de prostata erau deja cu boalä extra prostatica sau metastatica [9]. De la aparrtia testarli PSA, mai puCn de 3% din barbaci au metastazeîn momentul diagnosticului si 75% dintre barbaci au cancer non-palpabil [10]. în ciuda avantajului oferit prin cresterea supravie^uirii utilizano diagnosticul precoce conferit de screening PSA, SUA Services Task Force (USPSTF) nu recomandä screeningul pentru cancerul de prostata la barbaci în vârsta de peste 75 de ani. USPSTF, de asemenea, a ajuns la concluzia cä, în prezent, raportul beneficiu/ dezavantaje de depistare a cancerului de prostata la barbaci mai tineri de 75 ani nu pot fi evaluate din cauza probelor insuficiente [1,11]. Recomandärile din 2010 ale American Cancer Society (ACS) în ceea ce priveste depistarea precoce a cancerului de prostata subliniazä faptul cä PSA poate reduce probabilitatea de deces prin cancer de prostata, dar creste riscul tratärii unui pacient cu leziune prostatica ce nu miesoreazä speranza de viaä[12]. Majoritatea cancerelor sunt curabile, chiar mai mult de atât în cazul unui scor Gleason sub 5 sj a unui volum tumoral sub 5 mi pacienCi pot fi candidaci la supraveghere activa. în acest context, parametri! bioumorali ca PSA §i Free PSA si clinici ca tu§eul rectal devin indispensabili pentru diagnostic si monitorizare post-tratament [10,12].

Scop

Analiza valorii predictive a unor elemente clinice §i bioumorale ěn identificarea pacienClor cu cancer de prostata.

Objective

a. Evaluarea caracteristicilor clinico-bioumorale ale unui lot de pacienCi internaci în clinica de urologie, global sj ěn funere de prezenCa bolii

b. Stabilirea diagnosticului de certitudine pentru pacienCii studiaci

e. Calcul indicatorilor de valoare predictive sj de validitate pentru téstele considerate - PSA, Free PSA sj examenul clinic locai

d. Evaluarea descriptiva a conduite! terapeutice ěn cazul pacienCilor cu diagnostic pozitiv.

Metodologie

Populatia de studiu a fost compusä din 294 de pacienCi internaci in Seccia Urologie I a Centrului de Chirurgie Urologica sj Transplant Renal "Fundeni" în perioada martie 201 0 - iulie 201 1 .

S-au utilizai urmätoarele criterii de includere:

1. Pacient cu simptomatologie urinarä joasä-iritativä sj/sau obstructiva

2. PacienCi cu documente medicale din care reiese sindromul obstructiv subvezical

3. PacienCi cu un scor IPSS peste 17

4. PacienCi cu vârsta peste 40 de ani

5. PacienCi capabili saěnfeleaga gravitatea afecCiuni prostatice, riscurile dar sj beneficiile unui potencial tratament

6. PacienCi care au semnat consimcamântul informat înainte de orice procedura diagnostica sau de tratament.

Criteriile de excludere au fost urmätoarele:

1. PacienCi diagnosticati cu afecCiuni ale prostateiadenocarcinom prostatic, adenom prostatic, prostatitä acuta sau I iti azä prostaticä, infarct prostatic

2. PacienCi care au urmat chirurgie pentru afecCiuni aie prostatei

3. PacienCi care au urmat tratament hormonal, eu alfablocante inhibitor! de 5-alfa-reductazä

4. PacienCi care au urmat castare chirurgicale

5. PacienCi eu hipersensibilitate la diversj compusi, excipient, astm alergic

6. PacienCi eu infec^ii aie tract urinar în desfä§urare sau eu un numär de 4 episoade în ultímele 3 luni

7. PacienCi eu tulburäri de coagulare sau alte afecCiuni concomitente în sfera hematologicä care ar putea contraindica orice gest invaziv

8. PacienCi cu afectiuni concomitente cardiologice sau digestive al cäror prognostic este mai grav decât al afecCiunii prostatice

9. PacienCi cu istorie de cancer în ultímele 1 2 luni

10. PacienCi cu chirurgie majoraěn ultima luna

11. PacienCi cu afecCiuni sau consum cronic de alcool sau substance care pot afecta discernämantul acestuia.

PacienCii au fost internaci ěn regim spitalizare de zi aplicându-li-se protocolul pentru afecCiuni ale prostatei.

Au fost discontinuati prematur din studiu pacienCi care:

* au tulburäri de coagulare care fac imposibil orice gest medicai invaziv

* prognostic grav dictât de probe de funefie renala, hepática anormale

* au tulburäri de ritm care contraindica continuarea investigator pe linie urologica

* au un scor IPSS sub 17

* ěsj retrag consimcamântul pentru participare

* sunt retrasj de medicul curant din diverse motive.

Criterii pentru stabilirea diagnosticului de cancer prostatic:

a) PacienCii cu ecografie de tract urinar ce nu deceleazä afectarea tractului urinar inferior, adicä vezica urinarä färä formaCiuni tumorale, färä calculi cu pereti de grosime normalä,prostatä cu ecostructurä nórmala (zona periferica omogenä ecografie, zona interna neomogenä) indiferent de volumul acesteia/transrectalä normalä/negativä pentru leziune maligna prostaticä în speCä prostata cu ecostructurä omogenä, simétrica, col permeabil farŕ zone hipo/hiperecogeneîn zona interna sau externa sj pseudocapsula indemnä, vezicule seminale simetrice, canale ejaculatorii nedilatate au fost consideraci non-bolnavi.

b) PacienCii cu ecografie de tract urinar ce sugereazä afectarea tractului urinar inferior-vezicä urinarä cu pereCi Íngro§aCi sau diverticuli secundari, formaCiuni tumorale sau litiazä, prostata cu ecostructurä neomogenä cu calcifican sj zone hipo/hiperecogene, asimetrie prostatica, contur psueudocapsulä neregulat/transrectalä anormalä/ pozitivä pentru leziune maligna sj anume prostata cu zone hipo/hiperecogene situate în prostata externa sau interna, asimétrica, pseudocapsula cu contur neregulat, lob median, vezicule seminale angorjate asimetrice.

S-a efectuat biopsie prostaticä cu rezultat benign (hiperplazie benigna de prostata) sau cancer prostatic (adenocarcinom prostatic) doar celor pozitivi pentru examenele paraclinice menciónate.

Totalul bolnavilor a fost reprezentat de pacienCi eu biopsie pozitivä pentru cancer prostatic.

Totalul non-bolnavilor a fost reprezentat de pacienCi cu ecografie nórmala la care se adaugä pacienCi cu biopsie cu rezultat benign.

S-au luat in discutie urmatoare variabile:

* Cantiative - Vârsta, PSA, Free PSA, Volum Prostatic, Numärul de fragmente la biopsie

* Calitative - Mediul de reziden^ä, Examenul clinic local, Modalität! de tratament dupä diagnostic.

S-au considérât valori präg pentru cele douä teste care au reprezentat endpoint-u\ primar astfel:

* Pentru PSA valoarea 3 ng/dl astfel încât sub aceastä valoare testul a fost considérât negativ, iar peste pozitiv

* Pentru Free PSA valoarea de 0,19 astfel încât sub aceastä valoare testul este pozitiv, iar peste acesta este negativ.

Ecografia transrectalä si punctia prostatica s-au efectuat în cadrul departamentului de ecografie intervenConalä de cätre acelasi urolog respectându-se procedurale de operare standard pentru aceste manevre. Pentru pacienCi eu ecografii anormale, numärul de puncCi s-a stabilit dupä Nomograma Viena ce combina: vârsta pacientului, volumul prostatei si valoarea PSA.

Prelucrarea statistica s-a efectuat folosind Medcalc for Windows, versiunea 1 1.6.1.0, software Mariakerke, Belgia.

Rezultate

Utilizand criteriile de includere, respectiv excludere au fost înrolaC 294 de pacienC de sex masculin.

1 .Caracteristici demografice

1.1. Distribu fia pe grupe de vârsta în lotul studiai

Vârsta minima a pacienClor în lotul luat în discutie a fost 42, în timp ce vârsta maxima a fost de 89 de ani. Media aritmetica a fost de 63,36 în timp ce mediana s-a situât la 63 de ani. Intervalul de confidenza (95%) pentru media aritmetica a fost între 62,16 si 64,55 în timp ce pentru mediana intervalul a fost între 61,71 si 64. Varianza a avut valoarea de 108,12 în timp ce deviarla standard a avut valoarea de 10,39.

1.2. Dispozitia pe medii de rezidentá

DispoziCa pe medii de reziden^ä în cadrul lotului studiat a fost urmätoarea: 187 pacienC au provenit din mediul urban, în timp ce 107 pacienC au provenit din mediul rural.

2. Caracteristicile clinico-bioumorale aie lotului

2.1. PSA

în lotul studiat valoarea minima a PSA a fost de 0,54 în timp ce valoarea maxima a atins 31 1,00. Media aritmetica a valorilor PSA s-a situât la 15,19 eu un interval de confidenza de 95% situât între 1 0,89 si 1 9,48. Mediana a avut valoarea de 5,50 eu un interval de confidenza 95% situât între 3,73 si 6,20.

în lotul studiat pentru PSA variala este 1399,99 sj o derivatie standard de 37,41. Deviatia standard relativa a fost de 2,46 în timp ce eroarea standard a mediei a fost de 2,18.

2.2. Free PSA - Caracterizarea rezultatelor

Pe cele 294 de cazuri valoarea medie a Free PSA a fost de 0,21 cu mediana de 0,19, intervalele de confidence 95% situate între 0,20 sj 0,22 pentru media aritmetica sj 0,18 sj 0,21 pentru mediana. Valoarea minima a Free PSA a fost de 0,03, valoarea maxima de 0,45 cu deviate standard de 0,091 sj o variala de 0,008. DeviaCia standard relativa a fost de 0,432, iar eroarea standard pentru medie în cazul Free PSA a fost de 0,005.

2.3. Tuseu rectal

In lotul studiat examenul clinic local (tu§eul rectal) a urmärit caracterele prostatei: dimensiuni, sensibilitate, consistence, mobilitate, margini, Cesuturi adiacente, suprafaCa, relaya cu organe adiacente, supleCea canalului anal. Acesta a fost pozitiv pentru 140 (48%) de pacienCi sj negativ la 154(52%).

3. Caracterizarea bolii

3. 1. Validitatea s/ predictia pentru PSA

în tabelul de contingence de mai jos este prezentat numärul de pacieri cu PSA pozitiv (peste 3 ng/ml) cu boalä prezentä sau absenta, respectiv numärul de pacienCi cu PSA negativ (sub 3 ng/ml) bolnavi sau nonbolnavi de cancer prostatic.

în urma procesärii acestor date s-au putut calcula urmätorii parametri pentru antigenul prostatic specific:

* Sensibilitate 86,87%

* Specificitate 62,05%

* Valoare predictiv pozitivä 53,75%

* Valoare predictiv negativa 90,30%.

3. 2. Va I id itate si predict ie FPSA

în tabelul de contingenta este specificat numärul de pacienti pozitivi (valori sub 0,1 9) respectiv negativi pentru Free PSA (valori peste 0,1 9) si repartizarea lor pe diagnostic pozitiv (adenocarcinom prostatic) respectiv negativ.

Similar, utilizând softul de statistica Medcalc s-au putut calcula:

* Sensibilitate 79,38%

* Specificitate 61,93%

* Valoarea predictiv pozitivä 50,66%

* Valoarea predictiv negativa 85,92%.

3.3. Valid it atea si predictia examenului clinic local (tuseu rectal)

Din totalul celor 294 de pacienC examinât!, 140 de pacienC au avut leziuni decelabile însa numai 64 de pacienC au fost decelaC eu cancer prostatic la examenul histopatologic. Pe de alta parte, în urma examenului local efectuat în poziçie ginecologica din cei 154 de pacienC färä leziune la nivelul prostatei 35 au fost depistaci pozitiv pentru adenocarcinomul prostatic la examenul histopatologic. Datele sunt prezentate si în tabelul de contingenta de mai jos.

Sensibilitatea calculate pentru examenul clinic local este de 64,65%, iar specifěcitatea este de 61,03%. Valoarea predictiv pozitivä este de 45,71% în timp ce valoarea predictiv negativa este de 77,27%.

3.4 Valorile volumului prostatic

A fost mäsurat volumul prostatic doar pentru lotul ce a fost considérât compus din barbaci bolnavi ěn urma ecografěe! de aparat urinar si a ecografie! transrectale. Valoarea minima ěn cazul celor 168 de pacienC a fost de 10 cm3 in timp ce valoarea maxima a fost de 250,60 cm3. Media aritmetica a fost 51,95, ěn timp ce mediana a avut valoarea de 44,40. Varianza a fost de 864,57 in timp ce deviarla standard este cuantificatä la 29,40. Intervalle de confidenza (95%) pentru media aritmetica respectiv pentru mediana au fost între 47,47 si 56,42 respectiv ěntre 40,02 si 50,06.

3.5 Numärul de fragmente

Punctia biopsie prostaticä s-a efectuat în cadrul Departamentului de Ecografie de cätre un singur medic urolog, consecutiv unei ecografii prostatice realizatä cu un transducer transrectal, respectându-se procédurale de operare standard. Astfel pentru cei 168 de pacienC numärul minim de fragmente recoltate a fost de 3, numärul maxim 28 (rebiopsie) cu media de 10,22 si mediana de 1 0. Deviarla standard a fost ěn acest caz de 4,51 si varianza de 20,36. Intervalle de confidenza pentru medie si mediana au fost cuprinse ěntre 9,53 si 10,91 respectiv 9,00 si 10,00.

3.6 Scorni Gleason

Scorul Gleason a fost calculât ca sumä a primelor doua caractčre histo-patologice existente in testul examinât. Astfel, scorul Gleason poate avea valori cuprinse între 2 sj 10. Píesele de Cesut récoltât au fost examínate în departamento de Anatomie Patologica al Institutului Clinic Fundeni, de cätre un singur anatomo-patolog conform procedurilor locale. Numärul de pacieri diagnosticaci cu adenocarcinom prostatic în lotul cu PSA peste valoarea de 3 ng/ml a fost de 88. Scorul Gleason minim a fost de 4 eel maxim de 9. Media aritmetica respectiv mediana au avut valori de 6,32 sj 7. Intervalle de confidence pentru medie sj mediana au fost cuprinse între 6,04 sj 6,61 respectiv 6 sj 7.

Discucii

1 . Aspecte demografice

Conform datelor publícate de National Cancer Institute în 2007 între anii 2000-2004 în Statele Unite vârsta medie la care este stabilit diagnosticul de cancer prostatic a fost de 68 de ani. Pe intreg lotul studiat, mediana vârstei a fost de 63 de ani, iar media aritmetica este 63,36. Pe lotul supus biopsiei prostatice, deci în lotul ce putea ajunge la diagnosticul de cancer prostatic, media vârstelor a fost de 67,34 sj mediana de 66,50. Majoritatea pacienCilor studiaci au avut ca mediu de rezidenCä mediul urban, aspect ce poate fi explicat prin receptivitatea crescutä a acestor pacienCi, calitatea informaCiilor, accesul rapid la servicii medicale sj servicii medicale performante existente în mediu urban.

2. Parametri boiumorali ci clinici

Pe lotul studiat, media aritmetica a valorilor PSA a fost 1 5,1 9 însa mediana este 5,50 fapt ce poate sugera o adresabilitate crescutä a pacienCilor majoritatea din mediu urban. Ace§tia se prezintä în serviciile de specialitate la primele simptome sau semne sau sunt adresaCi de cätre medicul de familie pentru crederi ale valorilor PSA. Pentru lotul supus biopsiei prostatice mediana valorilor a fost de 9,28. Distribuya valorilor PSA în ambele loturi este asimétrica la stanga exista nd sj valori "outlier".

Oesterling si col., ěn 2005, publica valori de 82% pentru sensibilitatea testului PSA sj respectiv 19% pentru specificitate. De asemenea, majoritatea studiilor susCin o valoare predictivä pozitivä pentru PSA situata între 38%sj 69%. în studiul nostru valoarea sensibilitäCii sj specificitäCü pentru PSA a fost de 86,87% respectiv 62,05% sj o valoare predictiv pozitivä de 53,75 cu interval de confidence între 45,70% sj 61,65%. Aceste valori se suparapun peste valorile citate ěn literatura cu excepta specificitäCü mult mai mare în lotul studiat.

Pentru Free PSA, distribuya valorilor este aproape simétrica, valoarea medianei fund sj valoare prag foare apropiatä de media aritmetica, 0,19 versus 0,21. Valorile pentru acest parametru aie sensibilitäfii respectiv specificitäCi sunt 79,38%, respectiv 61,93%, iar valoarea predictiv pozitivä este de 50,66 eu un interval de confidenza între 42,44 si 58,85%. Cu excepta specificitäCi datele înregistrate se suprapun peste cele existente în literatura de specialitate adicä sensibilitate de 81% respectiv specificitate de 37% si valoare predictiv pozitivä de 52%.

Cele mai importante date clinice sunt furnizate de examenul clinic local. Cancerul prostatic este localizat în peste 75% din cazuri în prostata periferica deci si accesibilä la examenul clinic. Tuseul rectal, conform datelor menzionate în literatura de specialitate, detecteazä circa 50% din cancérele prostatice cu volum de peste 0,2 ml. Pe de alta parte Brawe si col. au arätat cä doar 39% din púncenle prostatice ghidate de tuseu rectal au avut rezultat histopatologic pozitiv. Catalona, Carvalhal §i Eastham au stabilii in cadrul unui studiu clinic multicentric valorile predictiv pozitive pentru PSA pe diverse paliere. Astfel pentru PSA sub 3 ng/dl valoarea predictiv pozitivä este situata între 2,8 si 14% in timp ce pentru PSA peste 3 ng/ml valoarea predictiv pozitivä este de aproximativ 63% cu interval între 41% si 69%. Pentru lotul studiat sensibilitatea a fost de 64,65% peste valoarea menzionata in aceste studii. De asemenea, valoarea predictiv pozitivä a fost de 45,71 % cu interval între 37,28% si 54,34% valoare ce se suprapune peste inervalul menzionai in literatura. Trebuie menzionata valoarea crescutä de 61,03% a specificitaçii examenului clinic raportatä la valorile existente în alte studii.

3. Corelatii ěn lotul de pacienti cu diagnostic de adenocarcinom prostatic

Pe sub-lotul de pacienC diagnosticaC cu cancer prostatic (88 pacieri) am ěnregistrat o corelaCe pozitivä, p=0,001 3 între volumul prostatic si scorul Gleason. Astfel putem spune cä odatä cu cresterea volumului prostatic, deci si a focarului tumoral, creste si scorul Gleason deci tumora este mai agresiva.

De asemenea am presupus o corelaCe în acelasi lot de bolnavi de cancer prostatic între valorile PSA si agresivitatea tumorii, astfel cä am obfinut o valoare pentru ? de 0,0004. Putem spune cä o crestere a PSA poate duce Ia o crestere a scorului Gleason.

Pe paliere ale PSA acest lucru poate fi interpretat astfel: la valori între 3 si 4 ng/ml nu sunt suficiente cazuri pentru corelafie; pentru PSA între 4 si 10 ng/ml valoare p este de 0,01, iar pentru PSA peste 10 ng/ml valoarea este de 0,0005. Pe acelasi lot de 88 de barbati pozitivi pentru adenocarcinom prostatic am demostrat cä nu exista corelaÇii între valoarea Free PSA si scorul Gleason. Astfel, pentru Free PSA sub 0,19, p=0,6434 si pentru Free PSA peste 0,1 9 p=0,8645.

Majoritate studiilor susfln cä o crestere a numärului de puncCi duce la cresterea probabilitaçii de diagnostic pozitiv histopatologic. Pe lotul propus spre studiu un numär de peste 10 fragmente nu a dus la cresterea ratei de detecCe a cancerului prostatic p fiind egal cu 0,5185. Nu acelasi lucru s-a întâmplat in cazul ěn care numärul de fragmente este sub 10. în acest caz ?= =0,0023, ceea ce se traduce prin cresterea ratei de detecCe cu seäderea numärului de fragmente prostatice recoltate.

4. Tratamentul pacientilor cu adenocarcinom prostatic

în tabelul de mai jos sunt precizate variantele de tratament ale cancerului prostatic in lotul de 88 de pacienC- Se poate observa din start rezolvarea predominante cu intende de radicalitate, 48 a cazurilor-prostatectomie. Vârsta medie pentru cele douä variante de tratament a fost similare 67,47 versus 68,69. Valoarea medie PSA pentru tratamentul cu intende de radicalitate a fost de 8,62 în timp ce pentru tratamentul hormonal aceastä a fost de 88. PacienCi care au urmat prostatectomie au avut valori ale Free PSA apropíate de valoarea präg si anume 16,7 in timp ce pentru tratamentul hormonal s-a optatěn cazul unui Free PSA mediu de 14.

PacienClor cu volume prostatice medii de 43,9 li s-a stabilit indicaba de prostatectomie cu intende de radicalitate ěn timp ce la valori ale volumelor prostatice medii de 62 s-a optat pentru blocada androgenicä.

Toti pacienCi cu PSA sub 4 sj 33 din cei 36 cu PSA între 4 sj 10 au ajuns la prostatectomie în timp ce 37 din cei 50 de pacienCi eu PSA peste 1 0 ng/ml au urmat tratament eu analogi de gonadoliberine. De asemenea, 34 dintre pacientii eu Free PSA sub 0,19 au urmat prostatectomie radicala, respectiv 35 din acelasj palier au ajuns la tratament paleativ. Din cei 19 pacienCi eu Free PSA peste 0,19, 14 au urmat prostatectomie radicala.

Concluzii

1. Cancerul de prostata este eel mai freevent cancer non-cutanat la barbaci sj a doua cauzä de mortalitate de cancer masculin. Incideva maxima se întâlne§te la grupa de vârsta 60-70 de ani sj este cuantificatä între 6 sj 1 51 la 1 00000 de locuitori. Majoritatea cancerelor sunt curabile, chiar mai mult de atât în cazul unui scor Gleason sub 5 sj a unui volum tumoral sub 5 mi pacienCii pot fi candidaci la supraveghere activa. în acest context, parametri! bioumorali ca PSA sj Free PSA sj clinici ca tu§eul rectal devin indispensabili pentru diagnostic sj monitorizare post-tratament.

2. Studiul propriu-zis nu poate fi încadrat ěn niciun tip standard, el fiind transversai sj de prevalidare a unor instrumente de screening. PacienCii nu reprezintä populaba ci sunt pacienCi cu simptomatologie urinarä joasä, care se prezintä la camera de gardä sj sunt évalua^ ěn baza protocol ului standard in Seccia 1 a unui centru de excelenCä în tratamentul acestei afecCiuni.

3. Pe lotul studiat, vârsta medie sj mediana vârstelor au avut valoarea 63, fapt ce se suprapune peste datele din literatura.

4. Mediul de rezidenCä al pacienCilor care se prezintä la camera de gardä a fost in majoritatea cazurilor mediul urban, ce sugereazä receptivitatea crescutä pentru problčme medicale, accesul facil la serviciile medicale performante existente în mediul urban. De asemenea, profilul pacienCilor care se adreseazä Centrului de Chirurgie Urologica sj Transplant Renal "Fundeni" s-a schimbat, in anul 2008 un procent de 54% dintre pacienCii pe aceastä patologie proveneaudin mediu rural.

5. Pe lotul studiat, valoarea sensibilitäcii sj valoarea predictiv pozitivä pentru PSA, Free PSA sj tu§eul rectal sunt similare cu cele comunicate de majoritatea studiilor. Speeificitatea însa depä§este semnificativ valorile consacrate pentru toCi cei trei parametri. Ajustarea acestui element se poate produce prin cre§terea numärului de fragmente recoltate prin punche sj seäderea pragului pentru pozitivitate al PSA sj cre§terea pentru Free PSA.

6. PSA, Free PSA sj tuseul rectal sunt teste simple, ieftine sj usor de acceptât, deci pot fi utilizate in screening.

7. Rata de detecte în lotul studiat nu cre§te cu cre§terea numärului de puncCii lucru ce sugereazä ca lotul predominant este eel cu leziune ecograficä pozitivä pentru care s-a aplicat un protocol cu un numär de sub 10puncCi.

8. Pentru pacienCii cu adenocarcinom prostatic rezolvarea predominante a fost prostatectomia radicala. Acest lucru este explicabil prin lärgirea indicaCiilor.

9. PSA, Free PSA sj examenul clinic local au valori crescute pentru sensibilitate, specificitate, Valoare Predictiv Pozitivä sj Valoare Predictiv Negativa ceea ce le recomandä pentru screen/'ng-ul cancerului de prostata.

10. Valoarea PSA se coreleazä cu scorul Gleason astfel cu cât PSA este mai mare cu atât tumora este mai agresiva sj prognosticul mai slab. PSA devine astfel sj marker de prognostic pe lotul studiat.

11. PacienCii cu volume prostatice de peste 40 de cm3 vor primi tratament hormonal indiferent de valoarea PSA sj Free PSA fie cä este vorba de tratament adjuvant sau neoadjuvant.

12.La PSA, Free PSA sj tu§eu rectal în programul de screening ecografia transrectal poate imbunätäCi rata de deteefie a cancerului prostatic.

Bibliografie

1. U.S. Preventive Services Task Force. Screening for prostate cancer: U.S. Preventive Services Task Force recommendation statement. Ann Intern Med. Aug 5 2008;149(3):1 85-91.

2. Wolf AM, Wender RC, Etzioni RB, Thompson IM, D'Amico AV, Volk RJ, et al. American Cancer Society guideline for the early detection of prostate cancer: update 2010. CA Cancer J Clin. Mar-Apr 201 0;60(2):70-98.

3. Hara M, inorre T, Fukuyama T. Some physicochemical characteristics of gamma-seminoprotein, an antigenic component specific for human seminal plasma. Jpn J Legal Med. 1971;25:322-324.

4. Lee F, Littrup PJ. The role of digital rectal examination, transrectal ultrasound, and prostate specific antigen for the detection of confined and clinically relevant prostate cancer. J Cell Biochem Suppl. 1992;16H:69-73.

5. Sutkowski DM, Goode RL, Baniel J, et al. Growth regulation of prostatic stromal cells by prostate-specific antigen. J Natl Cancer Inst. Oct 6 1 999;91 (1 9):1 663-9.

6. Fortier AH, Nelson BJ, Grella DK, Holaday JW. Antiangiogenic activity of prostate-specific antigen. J Natl Cancer Inst. Oct 6 1999;91(19):1 635-40..

7. Bostwick DG, Pacelli A, Blute M. Prostate specific membrane antigen expression in prostatic intraepithelial neoplasia and adenocarcinoma: a study of 184 cases. Cancer. Jun 1 1 998;82 (11)2256-61.

8. Wymenga LF, Groenier K, Visser-van Brummen P. Reliability analysis of first and second generation PSA assays. Can J Urol. Aug 2000;7(4):1 070-6.

9. Stenman UH, Leinonen J, Alfthan H. A complex between prostate-specific antigen and alpha 1- antichymotrypsin is the major form of prostate-specific antigen in serum of patients with prostatic cancer: assay of the complex improves clinical sensitivity for cancer. Cancer Res. Jan 1 1 991 ;51 (1 ):222-6..

10. Chybowski FM, Bergstralh EJ, Oesterling JE. The effect of digital rectal examination on the serum prostate specific antigen concentration: results of a randomized study. J Urol. Jul 1992; 148(1 ):83-6.

11. Hârza M, Voinea S, §erbänescu B, lordache A. Ghidpracticde ecografie transrectal si biopsie in cancerul prostatic. Editura Grafica Prahoveanä, 2006; 103-13.

12. Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire Ia prelucrarea datelor cu carácter personal §i libera circulaZie a acestor date (publicatä in Monitorul Oficial nr. 790 din 12 decembrie2001).

13. Sinescu I, Glück G - Tratat de Urologie, Editura Medicala, Bucuresti, 2008, p.2359-61, 2375-82.

14. Dana Galieta Minea, Florentina Furtunescu, Managementul serviciilor de sŕnŕtate - Abordare prin proiecte, Ed. a ll-a revizuitä sj completata, Ed. Medicala, 2010.

Author affiliation:

A. lordache1, C. Surcel1, Fiorentina Furtunescu2, R. C Gěngu1, V. Cerempei1, C. Mirvald1, 1.

' Centrul de Uronefrologie si transplant renal "Fundeni"

2 UMF "Carol Dovila"- Cátedra de Sŕnŕtate Publica

Author affiliation:

Corespondencä: Dr. Alexandru lordache

lnstitutul Clinic Fundeni, Centrul de Uronefrologie sj Transplant Renal

Soseaua Fundeni Nr. 258, Sector 2, 022328 Bucuresti

Tel./Fax: 021-300.75.70.

E-mail: iordachemd@gmail.com

People who read this article also read:
LanguageArticle
SpanishRevisión de la distribución de Hyalella Smith, 1874 (Crustacea, Amphipoda) en la Patagonia e islas adyacentes/Revision of the distribution of Hyalella Smith, 1874 (Crustacea, Amphipoda) in Patagonia and adjacent islands
SpanishEvaluación del potencial reproductivo del chorito (Mytilus chilensis) de dos poblaciones naturales sometidas a diferentes temperaturas de acondicionamiento/Assessment of the reproductive potential of the mussel (Mytilus chilensis) from two natural populations subjected to different conditioning temperatures
EnglishImprovement of ornamental characteristics in Rehmannia elata through Agrobacterium rhizogenes-mediated transformation
EnglishINTRODUCING SARAH STEINBERG
EnglishSPIRIT OF THE NINETIES

The use of this website is subject to the following Terms of Use